Judeţul Alba

alba-micDescrierea zonei / Agrement / Obiective turistice

Judeţul Alba este situat la răspântia drumurilor: Mureşului,  Turnului Roşu, Târnavelor şi  Ţării Crişurilor. Relieful şi tectonica complexă a acestei zone au dus la înzestratea cu nebănuite frumuseţi naturale, înălţimi de peste 2000 m, peşteri, chei, avene, izbucuri, lunci şi văi. Sunt accesibile numerose rezervaţii : 25 naturale, 28 geologice, 23 speologice, 12 paleontologice şi 5 peisagistice. Sunt declarate specii ocrotite de lege : 31 de floră, 89 de păsări şi 6 de animale.

Tăbliţele de la Tărtăria arată că în urmă cu 7 milenii s-a născut comunicarea prin scris pe aceste meleaguri.

Centrul administrativ municipiul Alba Iulia – ApulumCealaltă capitală, a fost cel mai important centru roman din Dacia, tot aici Mihai Viteazul a realizat prima unire politică a provinciilor româneşti. La 1 Decembrie 1918 în Alba Iulia s-a desăvârşit formarea Statului Naţional Unitar Român. Munţii Apuseni cunoscuţi ca Ţara Moţilor au o zbuciumată istorie legată de exploatările de aur şi lemn. Prima Episcopie Catolică atestare din secolul X, prima Universitate Transilvană a funcţionat la Alba Iulia, la fel ca şi prima Mitropolie Ortodoxă a lui Mihai Viteazul, primul Observator astronomic transilvan şi monumentala Bibliotecă Universitară Batthyaneum.

Blajul - Mica Romă - a lui Mihai Eminescu este centrul Iluminismului transilvan. Sebeşul a fost vremelnic capitala principelui transilvan Ioan Sigismund Zapolya. Aiudul a găzduit vremelnic Universitatea Transilvană, mutată din Alba Iulia.

Câmpeniul este capitala moţilor lui Avram Iancu. Moţii ( ţopii ) sunt o populaţie românească localizată mai sus de oraşul Câmpeni. Austriecii îi numeau pe moţi "tzopfiger wallachische", adică "valahi cu moţ". Latinescul motus, înseamnă răzvrătit, rebel şi explică înclinaţia spre libertate a moţilor. Românii din munte purtau părul strâns în chică - "moţ", lăsată să cadă de obicei pe umărul drept ( în germană "tzopf" = chică ).

Agrement

Pescuitul sportiv în apele de munte pe Arieş şi Galda şi de podiş pe Mureş şi Sebeş. Se poate vâna cerb, lup, urs, mistreţ, vulpe, iepure, fazani şi potârnichi. Sporturi extreme: deltaplanorism, parapanta pe Valea Aiudului, alpinism şi canotaj pe Valea Arieşului. Golf de performanţă la clubul Tomiţă din Pianul de Jos. Şcoala de călărie Sue ADAMS la Rahău.  Ski la Arieşeni Vârtop, Gârda de Sus, Luncile Prigoanei, pe pârtii de 500-800m cu baby-ski, din decembrie şi până în aprilie.

Obiective turistice

Muzee: Naţional al Unirii - Alba Iulia, Memorial Avram Iancu, Etnografic - Rimetea şi Lupşa.
Catedrale: Alba Iulia - Reîntregirii şi Romano-Catolică – mormântul lui Iancu de Hunedoara.
Mănăstiri şi Biserici: Româneşti – Lancrăm, Teiuş şi Râmeţ sec XIII, Greco Catolică Sfânta Treime – Blaj, Luterană – Sebeş, Romano-Catolice – Sântimbru şi Teiuş, Sinagoga Mareh Yezekiel – Alba Iulia.

Biblioteci şi Case Memoriale: Batthyaneum - Alba Iulia, Lancrăm – Lucian BLAGA.

Clădiri Protejate: Ceru Băcăinţi, Rimetea - Europa nostra.
Festivaluri Rurale: Fărşang – Rimetea, Fasching – Pianul de Sus, Secerişului – Ampoiţa, Tradiţii şi obiceiuri populare – Sălciua, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Festivalul Cetăţilor Dacice.
Cetăţi Dacice: Piatra Craivii, Cugir, Căpâlna, Cetatea de Baltă, Ighiu.
Cetăţi Medievale: VAUBAN - Alba Iulia, Câlnic, Gârbova, Colteşti, Vurpăr, Sânmiclăuş, Aiud, Sebeş.
Gheţari, Avene şi Cascade: Scărişoara, Groapa Ruginoasă, Şipote, Pişoaia, Zugăi.

Galerii şi Mine: Galeriile Romane Aurifere din Roşia Montană.

Parcuri Naturale şi Dendrologice: Apuseni – destinaţie de excelenţă europeană, EDEN şi Alba Iulia.
Formaţiuni Stâncoase: Calcarele de la Ampoiţa şi Valea Mică, Detunatele de la Bucium.
Chei: Râmeţului, Runcului, Vălişoarei, Ordâncuşei, Albacului, Cibului, Întregalde, Turcului, Pociovaliştei.
Peşteri: Liliecilor, Poarta Zmeilor, Huda lui Papară, Poarta lui Ionele, Coiba Mare, Coiba Mică, Piatra Altarului.
Rezervaţii: Floare de colţ Întregalde, Platoul carstic Ciumerna, Laricele de la Vidolm.

Staţiuni Montane: Arieşeni, Albac.
Zone Viticole: Ţara vinului I - Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea, Cricău, Tibru, Cetea.
Ţara vinului II - Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă.